Definita cuvantului simptomatic
SIMPTOMÁTIC, -Ă, simptomatici, -ce, adj. Care indică existența unei stări patologice în organism; care este simptomul acestei stări patologice; care se referă la simptom. ◊ Tratament simptomatic = tratament care urmărește vindecarea unei boli prin înlăturarea simptomelor și nu a cauzelor care o provoacă. ♦ Fig. Care indică existența unei anumite stări de lucruri; semnificativ. – Din fr. symptomatique.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu simptomatic
ECLÍPTIC, -Ă adj. Referitor la ecliptică. ◊ Coordonate ecliptice = latitudinea și longitudinea aștrilor pe sfera cerească. [Cf. fr. écliptique, gr. ekleiptikos]. Vezi definitia »
FITOBIOLÓGIC, -Ă, fitobiologici, -ce, adj. De fitobiologie. [Pr.: -bi-o-] – Din fr. phytobiologique. Vezi definitia »
TRÁGIC, -Ă I. adj. 1. referitor la tragedie, cu caracter de tragedie. 2. (fig.) zguduitor, jalnic, funest. ♦ (fam.) care provoacă neplăceri mari; catastrofal. II. s. n. categorie estetică, sentiment de milă și durere inspirat de înfrângerea sau pieirea, în urma unor împrejurări vitrege, a unor eroi, idealuri sau categorii sociale valoroase. ♦ a lua în ~ = a acorda unei întâmplări o gravitate exagerată. III. s. m. autor de tragedii. (< fr. tragique, lat. tragicus) Vezi definitia »
FENÓLIC, -Ă, fenolici, -ce, adj. (Chim.) De fenoli; care conține fenoli. – Din fr. phénolique. Vezi definitia »
ORGÁNIC, -Ă adj. 1. Care ține de structura, de esența, de funcțiile unui organ sau ale unui organism. ♦ Unitar, inseparabil. ♦ (Fig.) Care se referă la constituția, la structura unei lucrări, a unui tratat etc. 2. Care intră în compoziția chimică a organismului viețuitoarelor. ♦ Chimie organică = parte a chimiei care studiază compușii carbonului cu hidrogenul și derivații acestora. [Cf. fr. organique, lat. organicus]. Vezi definitia »