Definita cuvantului stănoagă
STĂNOÁGĂ, stănoage, s. f. (Tipogr.) Raft în formă de pupitru pe care se așază casetele de litere când se culege un text. – Refăcut din stănoage (pl. lui stănog).

Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu stănoagă
BURTICÍCĂ, burticele, s. f. Diminutiv al lui burtă. Vezi definitia »
POLIPEPTÍDĂ, polipeptide, s. f. Substanță chimică formată din mai multe peptide. – Din fr. polypeptide. Vezi definitia »
PÁSĂ s. f. 1. (sport) trecere a mingii prin lovitură, cu piciorul sau cu capul, unui coechipier; passing. ◊ operație de trecere la executarea unui tur de iluzionism; mișcare a mâinii la hipnotizatori. 2. înaintare către adversar, la scrimă. 3. miză pe care trebuie s-o depună jucătorii de cărți la fiecare nou tur. 4. (mar.) culoar navigabil amenajat printr-o zonă cu pericole (stânci, epave etc.) sau printr-un baraj de mine. 5. stare, situație (trecătoare). 6. trecere a metalului forjat în tiparele sau în matrițele care-l fasonează. (< fr. passe, engl. pass) Vezi definitia »
BĂȘÍCĂ, bășici, s. f. 1. Sac membranos care se găsește în corpul oamenilor și al animalelor și în care se strâng unele secreții ale organismului. Bășica fierii. ♦ Bășică (1) (scoasă din corpul animalelor) uscată și întrebuințată la făcutul pungilor, burdufurilor etc. ♦ Organ intern al peștilor, de forma unui balonaș, plin cu un amestec de gaze care le ajută la plutire. 2. Umflătură a pielii conținând o materie lichidă. De vânt bătut, ars de soare Și cu bășici la picioare (TEODORESCU). 3. Umflătură mică, plină cu aer, care se face la suprafața lichidelor (în timpul fierberii), a aluatului (în urma dospirii) etc. 4. (Neobișnuit) Glob de sticlă; balon. [Var.: (reg.) beșícă s. f.] – Lat. *bessica (= vessica). Vezi definitia »
CHIRCITÚRĂ, chircituri, s. f. (Pop.) Ființă ori plantă insuficient dezvoltată, pipernicită, degenerată. – Chirci + suf. -tură. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z