Definita cuvantului succes
SUCCÉS, succese, s. n. Rezultat favorabil, pozitiv (al unei acțiuni); reușită, izbândă. ◊ Expr. A dori sau a ura (cuiva) succes = a-i dori (cuiva) noroc într-o întreprindere. ♦ Primire bună, favorabilă, cu răsunet, pe care o face publicul unei opere literare, unui spectacol etc. – Din fr. succès, lat. successus.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu succes
HÁDES s. n. (mit.) infern. (< fr. hadés) Vezi definitia »
BÖMCHES [bömhies], Friedrich (n. 1916, Brașov), pictor german din România. Peisaje, compoziții și portrete expresioniste, urmărind respectarea realității într-o atmosferă de clarobscur dramatic („Cap de țăran”). Vezi definitia »
erés (erésuri), s. n. – Erezie, greșeală. – Var. (înv.) eresă, ires. Gr. αιρεσις (sec. XVII; cf. Iordan, Dift. 145; Murnu 22). Este dublet de la erezie, s. f., din fr. hérésie. – Der. ereziarh, s. m. (autor al unei erezii); eretic (var. înv. iritic), adj. (adept al unei erezii); irează, s. f. (monstru, grozăvie), pentru a cărui der. cf. Scriban, Arhiva, 1921, 73. Vezi definitia »
ANTIBES, oraș în SE Franței (Provence), pe Coasta de Azur, la SV de Nisa, port la M. Mediterană; 63,2 mii loc. (1982). Stațiune balneară și turistică. Floricultură. Parfumuri. Centru comercial (măsline, ulei, vin, tutun). Ruine romane. Muzeu arheologic în bastionul St. André. Muzeu Picasso în castelul Grimaldi. Vezi definitia »
CAMBACÉRÈS [cãbaséres], Jean Jacques Régis de, duce de Parma (1753-1824), om politic și jurist francez. Membru al celui de-al doilea Consulat în Franța (1799-1802), arhicancelar al Imperiului (1804); a luat parte la elaborarea Codului Civil (1804). Vezi definitia »