Definita cuvantului targă
TÁRGĂ, tărgi, s. f. 1. Pat portativ cu care se transportă răniți și bolnavi; mică platformă portativă de scânduri, de nuiele etc., care servește la căratul diferitelor materiale. ♦ (Rar) Tamar. 2. (În expr.) A trage targa pe uscat = a fi strâmtorat bănește, a o scoate greu la capăt; a trage mâța de coadă. – Cf. bg. targa.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu targă
PLENIPOTÉNȚĂ s.f. Putere deplină acordată cuiva pentru a trata o chestiune oarecare. [< it. plenipotenza]. Vezi definitia »
CONTÉSĂ s.f. Soție sau fiică de conte. [< it. contessa, cf. fr. comtesse]. Vezi definitia »
CONTRAESCÁRPĂ s.f. Taluzul dinspre inamic al șanțului-obstacol din lucrările de fortificație. [Cf. fr. contrescarpe, it. contrascarpa]. Vezi definitia »
vagón-cistérnă s. n., pl. vagoáne-cistérnă Vezi definitia »
péșteră (péșteri), s. f. – Cavernă, grotă. – Mr. piștireauă, megl. peaștiră. Sl. (bg.) peštera, din sl. pešt „cuptor” (Miklosich, Slaw. Elem., 35; Miklosich, Lexicon, 562). – Der. peșterean, adj. (care trăiește în peșteră). Vezi definitia »