Definita cuvantului tunică
TUNÍCĂ, tunici, s. f. 1. Haină bărbătească (de uniformă), de obicei încheiată până la gât și care se poartă peste cămașă. ♦ Haină asemănătoare cu tunica (1), purtată de femei. 2. Îmbrăcăminte (largă) purtată de unele popoare din antichitate, lungă până la genunchi sau până la pământ. 3. Membrană fibroasă care învelește unele organe ale corpului. ♦ Membrană care acoperă corpul unor animale marine. ♦ (Bot.) Înveliș cărnos al unui bulb. – Din fr. tunique, lat. tunica.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu tunică
ISOTÁHĂ s.f. v. izotahă. Vezi definitia »
SÁULĂ, saule, s. f. Parâmă folosită pentru a lega în mod suplimentar diferite obiecte la bordul unei nave. [Pr.: sa-u-] – Et. nec. Vezi definitia »
INSISTÉNȚĂ s. f. stăruință, perseverență. ◊ (spec.) rugăminte, cerere insistentă. (< fr. insistance, it. insistenza) Vezi definitia »
GRAMIERĂ s. f. BalanțĂ? specialĂ?, în formĂ? de sfert de cerc, în industria hârtiei și a celulozei la determinarea gramajului. -Din Gram + â??ieră Vezi definitia »
MẤNICĂ s. f. v. mânecă. Vezi definitia »