Definita cuvantului anacreontic
ANACREÓNTIC, -Ă, anacreontici, -ce, adj. 1. Care e compus în maniera poeziei erotice de curte a poetului grec antic Anacreon. 2. (În sintagma) Vers anacreontic = vers cu structură metrică des întilnită în poeziile atribuite lui Anacreon. [Pr.: -cre-on-]. – Din fr. anacréonthique.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu anacreontic
GEOCHÍMIC, -Ă, geochimici, -ce, adj. Referitor la geochimie, de geochimie. [Pr.: ge-o-] – Din fr. géochimique. Vezi definitia »
PANROMÁNIC, -Ă, panromanici, -ce, adj. Care aparține (tuturor) popoarelor sau limbilor romanice ori neolatine, privitor la popoarele sau la limbile romanice sau neolatine. – Pan1- + romanic. Vezi definitia »
ALCÁIC, -Ă adj. vers ~ = vers endecasilabic greco-latin, cu un ritm armonios; strofă ~ă = strofă cu primele două versuri alcaice. (< fr. alcaïque, lat. alcaicus) Vezi definitia »
PATÉTIC, -Ă, patetici, -ce, adj. 1. Plin de patos, care emoționează, impresionează, înduioșează; plin de emfază, de afectare. 2. (Despre nervi) Care inervează mușchii oblici ai ochiului. – Din fr. pathétique, germ. pathetisch. Vezi definitia »
crónic adj. – Care are evoluție lentă, cu caracter de durată. – Var. hronic (și der., înv.). Lat. chronicus (sec. XVIII). – Der. cronică, s. f., din lat. chronica, sec. XVII; cronicar, s. m.; cronicăresc, adj.; cronograf, s. f. (cronică, anale), din gr. χρονόγραφος (sec. XVII); cronologic, adj., din fr.; cronologie, s. f., din fr.; cronometru, s. n., din fr. Pentru der. înv., cf. Gáldi 196. Vezi definitia »