Definita cuvantului fonomimie
FONOMIMÍE, s. f. Descriere a sunetelor vorbirii prin gesturi (la surdomuți). – Din it. fonomimia.

Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu fonomimie
CAROTINEMÍE s.f. Prezență a carotenului în sânge. [Var. carotenemie s.f. / < fr. carotinémie]. Vezi definitia »
JITĂRÍE, jitării, s. f. (Reg.) 1. Ocupația jitarului. ♦ Plata cuvenită jitarului. 2. Locuința jitarului. – Jitar + suf. -ie. Vezi definitia »
NEBUNÍE, nebunii, s. f. 1. Pierdere a judecății din cauza unei boli mintale; demență, alienație mintală. ◊ Loc. adv. (Fam.) La nebunie = foarte mult, enorm. 2. Lipsă de judecată dreaptă, de minte, de cumpănire; nechibzuință, nesocotință, prostie. ♦ Neastâmpăr, zburdălnicie. 3. Faptă, vorbă etc. nesocotită, extravagantă, prostie; faptă de om nebun. ♦ (Mai ales la pl.) Faptă lipsită de seriozitate; năzbâtie, ghidușie, ștrengărie, năzdrăvănie, poznă. – Nebun + suf. -ie. Vezi definitia »
FITOHISTOLOGÍE s. f. studiu histologic al vegetalelor. (< fr. phytohistologie) Vezi definitia »
POLIPATÍE s.f. Stare a unei persoane atinsă simultan de mai multe boli. [Gen. -iei. / < fr. polypathie]. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z