COARTICULÁȚIE s. f. (lingv.) rostire concomitentă a sunetelor. (< fr. coarticulation) Vezi definitia »

OBẤRȘIE, obârșii, s. f. 1. Punct de plecare, început, origine. 2. Locul unde s-a născut cineva; familia, neamul din care se trage cineva; origine (socială). 3. Locul de unde începe să se formeze albia unui râu; izvor. 4. Culme, muchie, vârf. – Din sl. obrŭšije. Vezi definitia »

COLBĂRÍE s. f. (Reg.) Prăfărie. – Colb + suf. -ărie. Vezi definitia »

AGHENȚÍE s. f. v. agenție. Vezi definitia »

FUSTIGÁȚIE s. f. 1. bătaie cu vergile; flagelare. 2. (fig.) corecție, pedeapsă; critică aspră. (< fr. fustigation, lat. fustigatio) Vezi definitia »