CONGREGÁȚIE s. f. (în biserica catolică) 1. ordin monahal ◊ ramură a unui asemenea ordin. 2. confrerie din clerici și laici, în scopul intensificării propagandei religioase. 3. adunare de prelați pentru examinarea unor anumite chestiuni, situații etc. 4. departament al curiei papale, condus de un cardinal. 5. ședință de studiu la un conciliu; (p. ext.) adunare religioasă. (< fr. congrégation, lat. congregatio) Vezi definitia »

ADVÉCȚIE s. f. Mișcare (orizontală) a aerului atmosferic. Vezi definitia »

CRIOPLANÁȚIE s. f. altiplanație. (< fr. cryoplanation) Vezi definitia »

ANHORMONÍE s. f. lipsă a unui anumit hormon. (< an¹- + hormon + -ie) Vezi definitia »

AGROPEDOLOGÍE s. f. disciplină care se ocupă cu aplicarea metodelor de sporire a fertilității solurilor. (< fr. agropédologie) Vezi definitia »