EREZÍE s. f. 1. concepție, opinie religioasă, filozofică sau politică contrară dogmelor, principiilor esențiale ale unei doctrine oficiale. 2. (fig.) rătăcire, abatere, greșeală, eroare. (< fr. hérésie, lat. haeresis) Vezi definitia »

ABIOTROFÍE s.f. Slăbire, încetare a funcțiilor unui țesut, ale unui organism sau organ. [Gen. -iei. / < fr. abiotrophie, cf. gr. a – fără, bios – viață, trophe – hrană]. Vezi definitia »

ECTROPODÍE s. f. lipsă congenitală a unui picior. (< fr. ectropodie) Vezi definitia »

DOCIMOLOGÍE s. f. disciplină care cercetează problemele examinării și notării elevilor, a candidaților la examene și concursuri. (< fr. docimologie) Vezi definitia »

BIBLIOTECONOMÍE s.f. Ramură a bibliologiei care studiază organizarea și conducerea bibliotecilor. [< fr. bibliothéconomie]. Vezi definitia »