substantiv: stare/ calitate/insusire de a fi/deveni sters . Declinare, cu art. hotarat: Sing./Pl.: N. stergibilitatea , stergibilitatile G. stergibilitatii , stergibilitatilor D. stergibilitatii , stergibilitatilor A. stergibilitatea , stergibilitatile V. stergibilitate/stergibilitateo !, stergibilitatilor ! Vezi definitia »

EVENTÍV, eventive, adj. (Gram.; în sintagma) Verb reflexiv eventiv (și substantivat, n.) = verb reflexiv care arată că în starea subiectului se produce o schimbare, că subiectul se transpune în altă stare decât aceea în care se găsea. – Din fr. éventif. Vezi definitia »

NOCÍV, -Ă adj. Vătămător, distrugător. [Cf. fr. nocif, lat. nocivus < nocere – a vătăma]. Vezi definitia »

REPLICATÍV, -Ă adj. (despre frunze) pliat spre interior de la vârf spre bază. (< fr. replicatif) Vezi definitia »

REPREZENTATÍV, -Ă adj. 1. (Despre o adunare) Ai cărei membri aleși reprezintă o colectivitate și acționează în numele ei. 2. Care reprezintă, ilustrează epoca, curentul etc. din care face parte; ilustrativ. ♦ s.f. Echipă care reprezintă o asociație sportivă, o țară etc. [Cf. fr. représentatif]. Vezi definitia »