HÂNSÁR, hânsari, s. m. Ostaș călare fără leafă (în evul mediu, în Moldova) care era răsplătit din prada luată de la dușmani. – Et. nec. Vezi definitia »

VĂRÁR, vărari, s. m. Muncitor care lucrează la construirea cuptoarelor de var și la arderea pietrei de var; persoană care vinde var. – Var + suf. -ar. Vezi definitia »

sârdár s.n. (reg.) iederă. Vezi definitia »

ARῙCHᾹ v. Ierihon. Vezi definitia »

RADIOFÁR s.n. Post fix de emisiune radiofonică prin semnale, servind la dirijarea navigației aeriene și marine. V. radiobaliză. [Pron. -di-o-, pl. -re, -ruri. / cf. fr. radiophare]. Vezi definitia »