ANIMÍSM s. n. Stadiu al gândirii primitive, când oamenii credeau că obiectele și fenomenele naturii ar fi însuflețite; spiritualizare, personificare a forțelor și fenomenelor naturii. – Fr. animisme. Vezi definitia »

CUPRÍSM s. n. otrăvire prin consumarea unor alimente fierte în vase de cupru. (< fr. cuprisme) Vezi definitia »

CRIPTOCOMUNÍSM s. n. politică ocultă a unui partid comunist. (< fr. cryptocommunisme) Vezi definitia »

limbism, limbisme s. n. atitudine slugarnică / lingușitoare. Vezi definitia »

ISTORICÍSM s. n. 1. principiu al explicării fenomenelor care fac obiectul științelor naturii sau al științelor sociale, exclusiv prin geneza și evoluția lor. 2. morfologism. (< engl. historicism, germ. Historizismus) Vezi definitia »