Definita cuvantului patriciu
PATRÍCIU, patricii, s. m. 1. Titlu nobiliar, instituit în Imperiul Roman de către Constantin cel Mare, păstrat și în Imperiul Bizantin; persoană care avea acest titlu. 2. (Înv.) Patrician (1); p. gener. nobil, aristocrat. – Din lat. patricius.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu patriciu
ENDOTELIU, endotelii, s.n. Strat subțire de celule care captușește cavitățile seroase, vasele sanguine sau vasele limfatice. Vezi definitia »
BUCĂLÍU, -ÍE, bucălii, adj. (Rar) Bucălat. – Probabil contaminare între bucălat și grăsuliu, durduliu. Vezi definitia »
ACHINGÍU, achingii, s. m. (În evul mediu, în Imperiul Otoman) Călăreț turc care trăia din prada de război. – Din tc. akincı. Vezi definitia »
ONDULATÓRIU, -IE adj. Care se propagă în formă de unde. [Pron. -riu. / cf. fr. ondulatoire, it. ondulatorio]. Vezi definitia »
clenódiu, clenódii, s.n. (reg., înv.) giuvaier, bijuterie. Vezi definitia »