TAIGÁ s. f. formațiune vegetală din emisfera boreală, formată din conifere. (< rus. taiga) Vezi definitia »

străfigá¹, străfig, vb. I (reg.) 1. a strănută. 2. a sughița. 3. (despre cai) a forăi; a necheza. 4. a scuipa. Vezi definitia »

pițigá, pițíg, vb. I (reg.; înv.) 1. a pișca, a ciupi, a pișcura. 2. (despre aluat) a tăia. 3. (despre băuturi, condimente, mâncăruri și mirosuri) a înțepa, a ustura. 4. (despre haine; material textil) a însăila. Vezi definitia »

MÁLAGA s. f. Vin (foarte) dulce obținut în podgoriile din jurul orașului spaniol Malaga. – Din sp., fr. malaga. Vezi definitia »

dangá (dangále), s. f. – Fier de însemnat vitele. Tc. danga (Șeineanu, II, 154), cf. alb. damka, bg. damga, sb. danga. – Der. dăngălui, vb. (a însemna vitele cu fierul). Vezi definitia »