Definita cuvantului păianjen
PĂIÁNJEN, păianjeni, s. m. 1. (La pl.) Grup de animale arahnide, caracterizate prin cefalotorace cu opt picioare lungi și cu abdomenul nesegmentat, care se hrănesc cu insecte mici, prinse de obicei într-o pânză subțire țesută de ele cu ajutorul unui lichid cleios pe care îl secretă; (și la sg.) animal care face parte din acest grup. 2. (La pl.) Pânză de păianjen (1); păienjeniș. 3. Unealtă folosită pentru prinderea și extragerea pieselor de dimensiuni mici sau a bucăților de cablu rămase într-o sondă. 4. (Sport) Fiecare dintre colțurile de sus ale porții la fotbal, handbal, polo sau hochei. 5. (Reg.) Prăjină care se așază pe vârful clăilor, al stogurilor sau al acoperișurilor de paie ca să le apere de vânt. [Pr.: pă-ian-. – Var.: (reg.) păiájen, paiájen, paínjen, paíngăn, păínjen, s. m.] – Din sl. *pajončina. Cf. bg. Pajašina.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu păianjen
contenționez, vb. I. Tranz. 1. restricționarea libertății de mișcare (a unei persoane, a unei părți a corpului) prin mijloace specifice protejate, care nu permit vătămări corporale/ distrugeri Vezi definitia »
FUMIGÉN, -Ă adj. care produce fum sau ceață artificială. ♦ lumânare ~ă = tub care conține o substanță fumigenă, folosită la camuflarea obiectivelor militare. (< fr. fumigène) Vezi definitia »
POTÉN s.n. (Med.) Aparat pentru extras lichid pleural în cazuri de pleurezie. [Cf. Potain – medic francez]. Vezi definitia »
AZOTOGÉN s.n. Azotobacterin. [< germ. Azotogen]. Vezi definitia »
ENDOGÉN, -Ă, endogeni, -e, adj. 1. (Despre fenomenele geologice) Provocat de forțe care provin din interiorul pământului și care conduc la apariția denivelărilor scoarței. 2. (Med.) Care ia naștere, care se datorește unor cauze din interiorul organismului. – Din fr. endogène. Vezi definitia »