OCEÁN s.n. Întindere vastă de apă sărată care acoperă suprafețele dintre continente. ◊ Ocean planetar = ansamblul oceanelor și mărilor globului terestru. ♦ (Fig.) Întindere nemărginită. // (În forma oceano-) Element prim de compunere savantă cu semnificația „(referitor la) ocean”. [Pron. o-cean, pl. -ne, -nuri. / cf. fr. océan, lat. oceanus, gr. okeanos]. Vezi definitia »

PITLIGEÁN s. m. Rodiu². Vezi definitia »

ANDAMAN 1. Arh. Indian situat în Oc. Indian, între G. Bengal și M. Andaman, în terit. Andaman și Nicobar, format din șase ins. vulcanice și coraligene; 6,5 mil. km²; c. 131 mii loc. Climă tropicală musonică. 2. Marea ~, mare a Oc. Indian cuprinsă între Pen. Malacca la E, arh. Andaman și Nicobar la V și Ins. Sumatera la S; 602 km². Ad. medie: 1.096 m. Ad. max.: 4.198 m. Temp. apei: 26-29 ºC. Salinitate: 30-33 ‰. Vezi definitia »

MAROCÁN, -Ă adj., s. m. f. (locuitor) din Maroc. ◊ (s.n.) dialect arab vorbit în Maroc. (< fr. marocain) Vezi definitia »

SEMANTICIÁN, -Ă, semanticieni, -e, s. m. și f. Semasiolog. [Pr.: -ci-an] – Din fr. sémanticien. Vezi definitia »