NECHÉZ, (rar) nechezuri, s. n. Nechezat². – Din necheza (derivat regresiv). Vezi definitia »

TIROLÉZ, -Ă I. adj., s. m. f. (locuitor) din Tirol. II. adj., s. f. (model de rochie) din trei piese: o bluză albă, un fel de sarafan imprimat și un șorțuleț (alb). III. s. m. iodler (II). (< it. tirolese) Vezi definitia »

HURÉZ, hurezi, s. m. (Reg.) V. huhurez. Vezi definitia »

MIEZ, miezuri, s. n. 1. Parte interioară (moale) a unui fruct, a pâinii etc., inimă (IV 3). ♦ Partea cea mai dinăuntru, centrală a unui lucru, a unui spațiu etc. interior; spec. partea din interior, comestibilă, a unei nuci. ♦ Expr. A hrăni (sau a crește pe cineva) cu miez de nucă = a ține pe cineva în huzur; a răsfăța. ♦ (Tehn.) Parte a unei forme de turnătorie, așezată în interiorul acesteia, cu ajutorul căreia se obțin goluri sau scobituri într-o piesă turnată. ♦ Piesă de fier masiv, de oțel sau formată din lame de oțel decupate, care se introduce în interiorul unor aparate electrice. 2. Fig., Partea esențială, fondul unei probleme; semnificație, tâlc. ◊ Loc. adj. Cu miez = cu tâlc, substanțial. 3. (În sintagmele) Miezul nopții sau miez de noapte = a) ora 12 noaptea; b) perioadă din jurul orei 24; toiul nopții. Miezul zilei = a) ora 12 ziua, amiază; b) perioadă din jurul orei 12 ziua, toiul zilei. Miezul verii (sau iernii) = perioada de mijloc a verii (sau a iernii). – Din lat. medius. Vezi definitia »

colăréz (colărézi), s. m. – Bucățele de cocă sau găluști de orez care se fierb în lapte. Origine incertă. Posibil de la un fr. colle au riz; cf. totuși ngr. ϰολλαρίζω „a scrobi”. Este puțin probabilă der. propusă de Laurian, acceptată de Scriban și menționată de DAR, de la un gr. ϰολλυρίς „pîinișoară”; sau cea din lat. collyrida, care reprezintă același cuvînt gr. (Candrea). Vezi definitia »