SECÁRĂ s. f. 1. Plantă anuală din familia gramineelor, cu paiul mai înalt și cu spicul mai aspru decât al grâului, care se cultivă ca plantă alimentară și furajeră (Secale cereale). 2. Compus: secară-cornută = conul-secarei. – Lat. secale. Vezi definitia »

nioárță, nioárțe, s.f. (reg.) gușă, nioalfă. Vezi definitia »

preghiéră, preghiére, s.f. (înv.) rugăminte. Vezi definitia »

REDINGÓTĂ s.f. Haină bărbătească de ceremonie, cu poalele lungi. [< fr. redingote, cf. engl. riding – de călărie, coat – haină]. Vezi definitia »

JÁPIȚĂ, japițe, s. f. Bucată de lemn sau de fier îndoit, așezat deasupra proțapului și formând scobitura în care se prinde jugul. – Bg. žabica „broscuță”. Vezi definitia »