AZVÂRLITÚRĂ, azvârlituri, s. f. Faptul de a azvârli; distanța până la care ajunge un obiect aruncat de cineva; aruncătură; azvârlită. ◊ Expr. O azvârlitură de băț = o distanță (foarte) mică. – Azvârli + suf. -tură. Vezi definitia »

ATENÁNSĂ, atenanse, s. f. Corp secundar al unei case, folosit pentru bucătărie, spălătorie etc.; parte secundară a unei locuințe. [Var.: (înv.) atenánță s. f.] – După fr. attenant. Vezi definitia »

DELICVÉNȚĂ s. f. v. delincvență. Vezi definitia »

RÁMCĂ, ramce, s. f. (Tipogr.) Ramă de fier care încadrează forma pentru o mașină de tipar. – Din rus. ramka. Vezi definitia »

UZÁNȚĂ s.f. 1. Mod, fel de a proceda, de a lucra, propriu pentru un anumit lucru sau pentru o anumită activitate. 2. Obicei, datină, uz, cutumă. [Cf. fr. usance, it. usanza]. Vezi definitia »