BORDÚRĂ (‹ fr.) s. f. 1. Marginea proeminentă a unui organ de mașină tubular, executată prin bordurare, turnare, sudare etc. 2. Bandă îngustă formată din blocuri de piatră, servind la mărginirea trotuarelor și a refugiilor. 3. Riglă de alamă folosită la tipărirea tabelelor sau la lucrările tipografice de ornamentație. 4. Fîșie, bandă sau dungă aplicată ca podoabă pe marginea unui obiect etc.; chenar. Vezi definitia »

AFUNDĂTÚRĂ, afundături, s. f. (Rar) Văgăună. – Din afunda + suf. -(ă)tură. Vezi definitia »

DÚNĂ s. f. îngrămădire de nisip în formă de coame paralele, în regiunile nisipoase sub acțiunea vântului. (< fr. dune) Vezi definitia »

SOCIODRÁMĂ s.f. Improvizație dramatică dată de membrii unui grup social, folosită ca metodă de investigație și de psihoterapie în sociometrie. V. psihodramă. [< fr. sociodrame]. Vezi definitia »

PLATBÁNDĂ s.f. 1. (Rar) Fâșie de teren cu flori care mărginește despărțiturile unei grădini; peluză de flori. 2. (Metal.) Produs obținut prin laminare. 3. Traversă, grindă orizontală din piatră; lintou. 4. Mulură plată netedă sau puțin proeminentă. ♦ Arhitravă formând o bandă fără ornamente. [< fr. platebande]. Vezi definitia »