Definita cuvantului elocvent
ELOCVÉNT, -Ă, elocvenți, -te, adj. Care are darul de a expune frumos și convingător. ♦ (Adesea adverbial) Plin de înțeles; grăitor, demonstrativ, expresiv, semnificativ. – Din fr. éloquent, lat. eloquens, -ntis.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu elocvent
CONSTITUÁNT, -Ă adj. Care constituie, constitutiv. ◊ Adunare constituantă = adunare reprezentativă care are sarcina de a vota sau de a modifica constituția. [Pron. -tu-ant. / < fr. constituant]. Vezi definitia »
ADIACÉNT, -Ă adj. (Liv.) Alăturat, în atingere, contiguu. ◊ Unghiuri adiacente = unghiuri care au o latură comună și același vârf. [Pron. di-a-. / < lat. adiacens – care este aproape, cf. fr. adiacent, it. adiacente]. Vezi definitia »
ACOMPANIAMÉNT, acompaniamente, s. n. Însoțirea unei melodii cântate din gură sau dintr-un instrument cu altă melodie, în armonie cu cea dintâi, cântată din gură, dintr-un instrument sau dintr-un grup de instrumente. [Pr.: -ni-a-] – După fr. accompagnement. Vezi definitia »
SOLVÉNT2, -Ă, solvenți, -te, adj. 1. (Despre elevi, studenți; adesea substantivat) Care plătește taxe de frecvență sau de internat, care nu este bursier. 2. Solvabil. – Din germ. Solvent. Vezi definitia »
BREVILOCVÉNT, -Ă adj. (Despre vorbire) Scurt. [Cf. it. breviloquente]. Vezi definitia »