ISOPÓD, isopode, s. n. (La pl.) Ordin de crustacee cu toracele compus din șapte segmente libere, fiecare segment având câte o pereche de picioare; (și la sg.) animal care face parte din acest ordin. – Fr. isopodes (<gr.). Vezi definitia »

PONÓD, ponoduri, s. n. (Reg.) Masă oferită de familie la nașterea unui copil. Vezi definitia »

APRÓD, aprozi, s. m. 1. (În trecut) Slujbaș care păzea sălile și introducea publicul în unele instituții. 2. (Înv.) Fecior de boier dat la curtea domnească pentru a sluji pe lângă domn ca paj sau ca scutier. – Magh. apród „paj, ucenic”. Vezi definitia »

HEXAPÓD, -Ă I. adj. (despre animale) cu șase picioare. II. s. n. pl. veche denumire a clasei insectelor. (< fr. hexapode/s/) Vezi definitia »

CALAPÓD, calapoade, s. n. Piesă de lemn în forma (labei) piciorului, întrebuințată la confecționarea încălțămintei sau care se pune în încălțăminte pentru a împiedica să se deformeze; formă de lemn pe care se întind căciulile sau pălăriile. ♦ gener. Tipar, formă, model. ◊ Expr. Pe același calapod = la fel, asemănător, identic. – Din ngr. kalapódi. Vezi definitia »