APOSTAZÍE s. f. 1. renegare publică a unei credințe religioase, a unor convingeri. 2. răzvrătire împotriva stăpânirii. (< fr. apostasie, lat., gr. apostasia) Vezi definitia »

HIDROPIZÍE s. f. acumulare de lichid în țesuturile și cavitățile seroase ale organismului. (< fr. hydropisie) Vezi definitia »

strídie (-ii), s. f. – Specie de moluscă (Ostrea). Ngr. στρίδι (Roesler 576; Cihac, II, 704). Vezi definitia »

CITOSCOPÍE s.f. Citodiagnostic. [< fr. cytoscopie, cf. gr. kytos – celulă, skopein – a privi]. Vezi definitia »

CONCÉSIE s.f. Îngăduință; cedare, renunțare benevolă (la ceva) în favoarea cuiva; concesiune (2) [în DN]. ♦ Figură de retorică constând din acordarea unei aprobări a poziției părții adverse pentru a o putea respinge mai apoi cu ușurință; epitropă. [Gen. -iei. / cf. fr. concession, lat. concessio]. Vezi definitia »