dúo s. n. – Compoziție muzicală executată pe două voci. It. duo. – Der. duet, s. n., din it. duetto; duetist, s. m., din fr. duettiste. Vezi definitia »

QUIPROQUO [CVI-PRO-CVÓ] s. n. 1. intervertire, confuzie de persoane sau lucruri. 2. (teatru) încurcătură comică produsă de faptul că un personaj este luat drept altul. (< fr. quiproquo, lat. quid pro quod, unul pentru altul) Vezi definitia »

DUO¹- elem. „doi”, „dublu”. (< fr. duo-, cf. lat. duo) Vezi definitia »

STÁTU-QUÓ s. n. Stare care a existat mai înainte, care se menține și în momentul de față și în raport cu care se apreciază efectele unui tratat, ale unei convenții etc. – Loc. lat. Vezi definitia »

DÚO s.n. Duet. [Pron. du-o. / < it., fr. duo]. Vezi definitia »