WEISMANNÍSM s.n. Teorie în biologie care postulează separarea organismului în două părți distincte; germenul, substanța ereditară, localizată în celulele sexuale, și soma, corpul, inert din punct de vedere genetic, afirmând independența absolută a germenului față de soma. [Pron. vais-. / < engl. weismannism, cf. August Weissmann – biolog german]. Vezi definitia »

NEOKEYNESÍSM s. n. ansamblu de teorii economice care încearcă o adaptare sau o corectare a keynesismului, în scopul transformării acestuia într-un instrument de combatere a crizelor inflaționiste. (< fr. néo-keynésisme) Vezi definitia »

prețiosísm s.n. (înv.) prețiozitate. Vezi definitia »

PREFORMÍSM s. n. concepție eronată potrivit căreia toate însușirile și caracteristicile organismului adult există deja constituite, în formă ultimă, în germen; animalculism. (< germ. Präformismus) Vezi definitia »

HTONÍSM s.n. Caracter htonic. [Var. chtonism s.n. / < hton(ic) + -ism]. Vezi definitia »