Definita cuvantului semantem
SEMANTÉM, semanteme, s. n. (Lingv.) Unitate de bază a cuvântului, în cadrul unei familii lexicale (egală, de obicei, cu rădăcina cuvântului), considerată ca purtătoare a sensului lexical. – Din fr. sémantème.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu semantem
POST-MÓRTEM adv., adj. inv. (despre o distincție) după moarte. (< lat. post-mortem) Vezi definitia »
GRAFÉM, grafeme, s. n. Semn vizual al unui sunet. – Din fr. graphème. Vezi definitia »
tererém (-muri), s. n. – 1. Tremolo. – 2. Ifos, moft, îngîmfare. – 3. Fleac, spoială. Creație expresivă, cf. ngr. τερερίζω „a scoate triluri” (Tiktin). Vezi definitia »
REQUIÉM s.n. v. recviem. Vezi definitia »
ANTIPOÉM, antipoeme, s. n. Poem care nu respectă procedeele lirice consacrate și care ilustrează o nouă estetică. ◊ Poem fără valoare artistică. – Anti- + poem. Vezi definitia »