Definita cuvantului vecin
VECÍN, -Ă, vecini, -e, adj., subst. I. 1. Adj. Care este, se află, stă alături, în apropiere de cineva sau de ceva. 2. S. m. și f. Persoană care trăiește, locuiește, se află alături sau în apropiere de cineva ori de ceva; popor, stat etc. care este vecin (I1) cu alt popor, cu alt stat etc. ◊ Loc. adv. Prin (sau în) vecini = prin (sau în) apropiere, (pe undeva pe) alături. II. S. m. Țăran aservit stăpânului feudal din Moldova medievală, obligat să facă acestuia prestații în muncă sau să dea contribuții în natură ori în bani; rumân, iobag. – Lat. vicinus.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu vecin
GHIBELÍN, ghibelini, s. m. (În sec. XII-XV) Membru al unei grupări politice din Italia, care sprijinea pe împărații germani în lupta acestora împotriva puterii papale și a guelfilor. – Din it. ghibellino. Cf. fr. gibelin. Vezi definitia »
ALASTRÍN s. n. boală contagioasă și epidemică din țările calde, printr-o erupție veziculoasă măruntă și superficială. (< fr. alastrin) Vezi definitia »
BENEDICTÍN, -Ă, benedictini, -e, subst., adj. 1. S. m. și f. Călugăr (sau călugăriță) din ordinul întemeiat de sf. Benedict de Nursia în secolul VI. 2. Adj. Care aparține benedictinilor (1), privitor la benedictini. ♦ Fig. Laborios, harnic, muncitor. 3. S. f. Băutură spirtoasă, fină, de culoare galbenă, cu gust dulce (preparată la început de benedictini). – Din fr. bénédictin. Vezi definitia »
CITRÍN s. n. varietate de cuarț de culoare galbenă. (< fr. citrine) Vezi definitia »
BERGAMIN, José (1897-1983), eseist și dramaturg spaniol. Adept al neobarocului; concepție patetică și tragică asupra vieții („Racheta și steaua”, „Frontierele infernale ale poeziei”, piesa „Melusina sau oglinda”). Vezi definitia »