SPĂTĂRÉL, spătărei, s. m. (Înv.) Boier cu rang mic în țările românești, care avea însărcinarea de a păzi ordinea la sate în timp de pace, precum și atribuții militare în timp de război. – Din spătar² + suf. -el. Vezi definitia »

HEMATOCÉL, hematocele, s. n. Tumoare formată printr-o revărsare de sânge într-un țesut celular. – Din fr. hématocèle. Vezi definitia »

BOREL [borél], Émile (1871-1956), matematician francez. Prof. univ. la Sorbona. Contribuții în domeniul analizei matematice, în topologie, în teoria probabilităților. M. de onoare al Acad. Române (1934). Vezi definitia »

TEL³(O)- elem. „mamelon”. (< fr. thél/o/-, cf. gr. thele) Vezi definitia »

ȚĂRMURÉL, țărmurele, s. n. (Pop.) Diminutiv al lui țărmur. Vezi definitia »