RIZICULTÚRĂ s. f. Cultură a orezului. ♦ Loc cultivat cu orez; orezărie. – Din fr. riziculture. Vezi definitia »

tracatrúcă, tracatrúci, s.f. (înv.) pocnitoare de hârtie cu praf de pușcă. Vezi definitia »

UNIVERSIÁDĂ s. f. competiție sportivă universitară. (spec.) jocuri mondiale studențești organizate o dată la doi ani. (< universi/tate/ + /olimpi/adă) Vezi definitia »

vîrcă (-ci), s. f. – 1. Cucui, umflătură. – 2. Nervură, dungă. Sb. vrka „cucui”. Considerat drept cuvînt autohton (Miklosich, Slaw. Elem., 9) obscur sau necunoscut (Tiktin; Philippide, II, 741) sau legat de sl. vrŭvĭ „coardă” (Cihac, II, 457), bg. vrăvko „coardă” (Conev 65), fără să se ia în considerație că sensul 2 este secundar și din cauza lipsei primului sens din dicționare, deși este certificat de numeroase dovezi: cf. (țînțarii) i-au scos vîrci preste tot trupul (Dosoftei); vîrci de nouri (Iorga). Vezi definitia »

ALTÉȚĂ s.f. Titlu dat principilor și principeselor; înălțime. [Pl. -țe. / < it. altezza]. Vezi definitia »