RESPIRATÓR, -OÁRE, respiratori, -oare, adj. Care ține de respirație, privitor la respirație; care folosește la respirație. ◊ (Anat.) Aparat respirator = sistem de organe care asigură respirația, structura lui fiind adaptată modului de viață al animalului respectiv și tipului de respirație. [Var.: respiratóriu, -ie adj.] – Din fr. respiratoire. Vezi definitia »

SUPRAVOLTÓR s.n. Mașină electrică legată în serie cu o altă sursă de energie electrică, astfel încât tensiunile lor electrice să se adune; survoltor. [După fr. survolteur]. Vezi definitia »

ORATÓR s.m. Cel care ține un discurs; vorbitor (la o conferință etc.); om care are darul vorbirii, care vorbește frumos. [Cf. lat. orator, fr. orateur]. Vezi definitia »

DECLANȘÓR s.n. Declanșator. [< fr. déclencheur]. Vezi definitia »

HIDROMONITÓR s. n. dispozitiv component al unei instalații de excavat pământ, dintr-o conductă metalică prin care se proiectează un jet de apă sub presiune. (< fr. hydromoniteur, germ. Hydromonitor) Vezi definitia »