Definita cuvantului arătător
ARĂTĂTÓR, arătătoare, s. n. 1. Indicator (de la instrumentele de măsurat) care arată greutatea, direcția, timpul etc. 2. Degetul al doilea de la mână (cu care se arată). ◊ (Adjectival) Deget arătător. – Arată + suf. -ător.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu arătător
ESCAVATÓR s. n. v. excavator. Vezi definitia »
LAMPADOFÓR s.m. (Ant.; la greci) Purtător de torță la ceremoniile religioase. [< fr. lampadéphore, cf. gr. lampas – torță, phorein – a purta]. Vezi definitia »
ELECTROMETEÓR s. n. fenomen electric natural care are loc în atmosferă sub formă de descărcare electrică discontinuă. (< electro- + meteor) Vezi definitia »
ȘTIUTÓR, -OÁRE, știutori, -oare adj. Care știe, care cunoaște, care este informat; care posedă cunoștințe (într-un domeniu oarecare). ◊ (Substantivat) Știutor de carte = persoană care știe să citească și să scrie. [Pr.: ști-u-] – Ști + suf. -tor. Vezi definitia »
PRECEPTÓR, preceptori, s. m. Persoană însărcinată cu educarea și instruirea particulară a unui copil (dintr-o familie bogată). – V. meditator, pedagog, educator. [Acc. și: precéptor] – Din fr. précepteur, lat. praeceptor. Vezi definitia »