Definita cuvantului știutor
ȘTIUTÓR, -OÁRE, știutori, -oare adj. Care știe, care cunoaște, care este informat; care posedă cunoștințe (într-un domeniu oarecare). ◊ (Substantivat) Știutor de carte = persoană care știe să citească și să scrie. [Pr.: ști-u-] – Ști + suf. -tor.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu știutor
predicator, predicatori s. m. (intl.) avocat. Vezi definitia »
OBLĂDUITÓR, -OÁRE, oblăduitori, -oare, adj. (Înv. și pop.; adesea substantivat) Care oblăduiește, guvernează, conduce, cârmuiește; protector. [Pr.: -du-i-] – Oblădui + suf. -tor. Vezi definitia »
PRĂSITÓR, -OÁRE, prăsitori, -oare, adj. (Despre animale) Care se prăsește (cu ușurință), folosit pentru prăsire. – Prăsi + suf. -tor. Vezi definitia »
DETAȘÓR s.n. (Tehn.) Mașină folosită în procesul de măcinare a grâului pentru sfărâmarea solzișorilor de făină formați la trecerea prin măcinătoare. [< fr. détacheur]. Vezi definitia »
LOCOMOTÓR, -OÁRE I. adj. (despre mușchi, organe etc.) care servește pentru locomoție. II. s. n. locomotivă cu motor electric. (< fr. locomoteur) Vezi definitia »