EXTRACTÓR, -OÁRE, extractori, -oare, adj. s. n. I. Adj. Care extrage sau ajută la extragerea anumitor substanțe sau corpuri. II. S. n. 1. Aparat cu ajutorul căruia se efectuează o extracție (2). ♦ Aparat cu care se extrage mierea din faguri. 2. Utilaj de construcții folosit pentru extragerea din pământ a piloților, în vederea reutilizării lor la alte lucrări. 3. Dispozitiv al închizătorului unei arme de foc, care extrage din țeava tubul-cartuș sau tubul proiectilului. – Din fr. extracteur. Vezi definitia »

RETRANSMIȚĂTÓR s. n. (telec.) aparat care retransmite automat semnalele pe care le primește. (după fr. retransmitteur) Vezi definitia »

GUVERNÓR s. m. persoană însărcinată în trecut cu educația unui tânăr (nobil). (< fr. gouverneur) Vezi definitia »

PREDICATÓR s. m. 1. cel care predică (o religie); propovăduitor; propagator. 2. conducător al unei comunități baptiste. (< fr. prédicateur, lat. praedicator) Vezi definitia »

zdruncinătór adj. m., pl. zdruncinătóri; f. sg. și pl. zdruncinătoáre Vezi definitia »