Definita cuvantului rubin
RUBÍN, rubine, s. n. (Adesea fig.) Varietate de corindon foarte dur, de culoare roșie, care se găsește în natură cristalizată sau se obține sintetic, folosită ca piatră prețioasă. [Pr. și: rubinuri] – Din it. rubino, lat. rubinus, germ. Rubin.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu rubin
APOCRÍN, -Ă adj. (Biol. ; despre glande) Care, odată cu secreția, elimină și o parte a celulei. [< fr. apocrine, cf. gr. apo – de la, krinein – a secreta]. Vezi definitia »
MARLÍN s.m. Numele unei specii de pește care trăiește în apele Mării Caraibilor. [< cuv. caraib]. Vezi definitia »
YOGHÍN s.m. Adept al filozofiei yoga; ascet indian care practică yoga. [Var. yogin s.m. / < fr., engl. yogin]. Vezi definitia »
FELÍN, -Ă adj. 1. Din familia carnivorelor felide; în genul pisicilor. 2. (Fig.) Suplu, grațios. // s.f.pl. Felide; (la sg.) animal din această familie. [< fr. félin, cf. it. felino, lat. felis]. Vezi definitia »
mezín (mezíni), s. m. – Fiul cel mai mic. Sl. mĕzinŭ (Candrea, II, 194; Tiktin; Berneker, II, 55; Conev 59). Der. din lat. medianus (Pușcariu 1065) e improbabilă. Vezi definitia »