Definita cuvantului pescuitor
PESCUITÓR, -OÁRE, pescuitori, -oare, s. m. și f. 1. Persoană care pescuiește (1); spec. pescar (I). Pescuitor de perle. ◊ Expr. Pescuitor în apă tulbure = persoană care profită de situațiile încordate, neclare pentru a trage foloase personale. 2. Fig. (Fam.) Persoană care caută cu insistență să obțină ceva; vânător. [Pr.: -cu-i-] – Pescui + suf. -tor.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu pescuitor
ÎMBĂTĂTÓR, -OÁRE, îmbătători, -oare, adj. 1. (Rar; despre băuturi alcoolice) Care îmbată. ♦ (Curent; despre arome, miresme) Care amețește, care tulbură mintea; amețitor. 2. Fig. Care farmecă, încântă; deosebit de plăcut; încântător. – Îmbăta + suf. -ător. Vezi definitia »
COAUTÓR, -OÁRE s. m. f. 1. autor împreună cu altcineva al unei lucrări. 2. participant, alături de alții, la săvârșirea unei crime, a unei infracțiuni. (< fr. coauteur) Vezi definitia »
ȘONȚIȘÓR, șonțișori, s. m. (Rar) Diminutiv al lui șonț. Vezi definitia »
POMICULTÓR, pomicultori, s. m. Persoană care se ocupă cu cultivarea și îngrijirea pomilor fructiferi. – Din fr. pomiculteur. Vezi definitia »
CONCILIATÓR, -OÁRE adj. Care tinde spre un acord, spre împăcare; împăciuitor; conciliatorist. ♦ Care recurge la un compromis sau la o împăcare în fața unor divergențe principale; oportunist, împăciuitorist. // s.m. și f. Împăciuitorist. [Pron. -li-a-, / cf. fr. conciliatoire, conciliateur]. Vezi definitia »