TARANTÚLĂ, tarantule, s. f. Specie de păianjen mare (din țările meridionale), cu patru ochi mari și numeroși ochi mai mici, care își sapă galerii în pământ și a cărui înțepătură este veninoasă (Lycosa tarentula). [Var.: tarantélă s. f.] – Din fr. tarentule. Vezi definitia »

năstrăpiátră adj. f. (reg.; în sintagme) V. năstrăpátă. Vezi definitia »

plăștáică, plăștáice, s.f. (reg.) plătică mare. Vezi definitia »

MIZANSCÉNĂ, mizanscene, s. f. Organizare a unei reprezentații artistice care constă în găsirea locului, decorurilor, mișcărilor, jocului actorilor etc.; punere în scenă. – V. scenografie. – Din fr. mis en scène. Vezi definitia »

LÓGICĂ, logici, s.f. – V. logic (I). [DEX'98] Vezi definitia »