MENSÚRĂ s.f. Dimensiunile unui instrument muzical, raportul dintre diferitele lui părți componente. [< lat. mensura – măsură]. Vezi definitia »

SCÚRTĂ, scurte, s.f. – V. scurt (III) [DEX'98] Vezi definitia »

CHEMOREZISTÉNȚĂ, chemorezistențe, s. f. (Med.) Chimiorezistență. – Din germ. Chemoresistenz. Vezi definitia »

rătăcánă, rătăcăni, s.f. (pop.) șanț făcut de ploaie; hârtop; surpătură. Vezi definitia »

păioáră (păioáre), s. f. – Giulgiu, văl cu care se acoperă fața morților. Lat. palliǒla (Pușcariu 1247; Candrea-Dens., 1311; REW 6167a). Der. din pai (Weigand, Krit. Jb., XII, 1, 99) nu pare posibilă, cf. Rosetti, I, 79. Vezi definitia »