códină, códini, s.f. (reg.) 1. lână de calitate proastă (de la cozile, picioarele și capul oilor); miezură. 2. rămășiță de grâu sau de porumb cu gunoaie; goz, zoană. 3. știulete de porumb pipernicit; ghijură, glodar, bahercă. 4. rămășițe de lemn; nuci, hebedig, vreascuri. 5. plantă din familia gramineelor care crește prin livezi și fânețe. Vezi definitia »

MOLÍTFĂ s. f. v. molitvă. [DMLR] Vezi definitia »

BANDIÉRĂ, bandiere, s. f. (Înv.) Steag al unei țări înălțat pe vapoarele sale și pe clădirile unde se aflau reprezentanții ei în străinătate. ♦ Steguleț întrebuințat pe vapoare pentru semnalizări. ♦ Steag al unei armate sau al unui comandant de oștire; stindard, drapel. [Pr.: -di-e-] – It. bandiera. Vezi definitia »

CĂMĂȘUIÁLĂ, cămășuieli, s. f. 1. Acțiunea de a cămășui; cămășuire. 2. Pojghiță, înveliș care acoperă unele materii, obiecte sau piese. ♦ Căptușeală interioară, subțire, de zidărie a unui tunel. ◊ Cămășuiala piloților = tub metalic folosit pentru confecționarea piloților² de beton. 3. Strat de piatră sau de balast dezagregat, care trebuie îndepărtat la deschiderea unei cariere sau a unei balastiere. [Pr.: -șu-ia-] – Cămășui + suf. -eală. Vezi definitia »

ARCHEBÚZĂ s.f. Armă de foc din evul mediu, asemănătoare cu pușca. [< fr. arquebuse]. Vezi definitia »