REMITÉNȚĂ s. f. 1. remisiune (2). 2. împotrivire, rezistență la forță; (p. ext.) recalcitranță. (< fr. rémittence) Vezi definitia »

FAZÉNDĂ s. f. plantație vastă de trestie de zahăr, cacao sau cafea etc. în Brazilia. (< port., fr. fazenda) Vezi definitia »

AUTOSTRÁDĂ s. f. cale rutieră modernă, formată din două șosele cu mai multe benzi, rezervată exclusiv autovehiculelor. (< it. autostrada, fr. autostrade) Vezi definitia »

TRÓMBĂ s. f. 1. coloană de apă ridicată în formă de con de vârtejurile de vânt, care o fac să se învârtească cu o mare iuțeală. ♦ în ~ = vertiginos, rapid. ◊ coloană de fum, de praf, ridicată de un vânt puternic; vârtej. 2. (mar.) tub metalic vertical, curbat la partea superioară, prin care se face aerisirea încăperilor de sub punte. (< fr. trombe, it. tromba) Vezi definitia »

BURLÉSCĂ s.f. (Muz.) Piesă instrumentală cu caracter comic accentuat, cu tendințe de bufonerie și grotesc. [Cf. fr. burlesque, it. burlesco]. Vezi definitia »