Definita cuvantului trombă
TRÓMBĂ s. f. 1. coloană de apă ridicată în formă de con de vârtejurile de vânt, care o fac să se învârtească cu o mare iuțeală. ♦ în ~ = vertiginos, rapid. ◊ coloană de fum, de praf, ridicată de un vânt puternic; vârtej. 2. (mar.) tub metalic vertical, curbat la partea superioară, prin care se face aerisirea încăperilor de sub punte. (< fr. trombe, it. tromba)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu trombă
TRICHÍTĂ s. f. grup de cristale fine aciculare. (< fr. trichite) Vezi definitia »
a se crede mielul din dodoașă expr. (adol.) a se lăuda, a se grozăvi, a se fuduli. Vezi definitia »
NITROFÍTĂ s. f. plantă nitrofilă. (< fr. nitrophyte) Vezi definitia »
múscă (múște), s. f. – 1. Insectă (Musca domestica). – 2. Albină. – 3. Păr lăsat să crească sub buza inferioară. – 4. Cavitate înnegrită pe dinții calului. – Mr., megl. muscă, istr. mușke. Lat. musca (Pușcariu 1137; Candrea-Dens., 1180; REW 5766), cf. it., prov., cat., sp., port. mosca, fr. mouche. – Der. muscar, s. m. (insectă, Telephorus fucus; gelat, Muscicapa griseola); muscărie (var. muscăraie), s. f. (mulțime de muște); muscură, adj. (oaie cu pete negre pe cap); cuvînt pe care Giuglea, Cercetări lexicografice, 18 îl derivă din lat. musculus ‹ muscidus, cu probabilitate redusă, și care a trecut la bg. muskur (Capidan, Raporturile, 210). Vezi definitia »
cu inimă expr. (friz.) cu ciupituri, cu zgârieturi. Vezi definitia »