Definita cuvantului banderolă
BANDERÓLĂ, banderole, s. f. 1. Fâșie de hârtie lipită în jurul unui ambalaj sau pe locul lui de deschidere, ca mijloc de control al integrității mărfii ambalate. ♦ Bandă de hârtie care împiedică deschiderea unui volum recent apărut și pe care se imprimă de obicei reclama editurii. 2. Brasardă. 3. Steguleț care servește ca semn distinctiv (prins în vârful unei lănci, al unui catarg. etc). – Din fr. banderole.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu banderolă
RÚSCĂ, rúște, s. f. ~ 2. Oaie cu lâna de culoare roșcată-cenușie. (din rus2) Vezi definitia »
ALERGĂTÚRĂ, alergături, s. f. Alergare. ◊ Expr. O alergătură de cal = măsură aproximativă de distanță. ♦ Deplasare continuă pentru îndeplinirea unor treburi; du-te-vino. ◊ Expr. Cal de alergătură = cal sau, fig., om întrebuințat la toate corvezile. – Din alerga + suf. -(ă)tură. Vezi definitia »
BALOCÓRĂ adj., s. f. (Plantă) la care diseminarea se face printr-un mecanism propriu de expulzare. (< fr. ballochore) Vezi definitia »
palațándră, palațándre, s.f. (înv. și reg.) prostituată. Vezi definitia »
BĂLTOÁCĂ, băltoace, s. f. Baltă cu apă murdară și mocirloasă; adunătură sau scursură de apă de ploaie prin gropile drumurilor. ♦ Cantitate mare de lichid vărsată pe jos. [Var.: băltoágă s. f.] – Din baltă + suf. -oacă. Vezi definitia »