OÁSPETE, oaspeți, s. m. 1. Persoană care vizitează pe cineva în casa acestuia; cel căruia i se oferă ospitalitate; musafir, invitat. ♦ Persoană (oficială) care vizitează o țară, o instituție sau asistă (ca invitat, ca reprezentant) la o solemnitate, la un spectacol etc. 2. (Reg.) Nuntaș. [Var.: oáspe, oáspăt s. m.] – Lat. hospes, -itis. Vezi definitia »

Friabilitate= insusire de a fi faramicios, casant, friabil Vezi definitia »

pietáte s. f. – Milă, evlavie, venerație, devotament. Lat. pietatem (sec. XIX). – Der. impietate, s. f. (lipsă de pietate); pios, adj., din fr. pieux; pietos, adj., fără întrebuințare, cuvînt forțat de Odobescu după it. pietoso. Vezi definitia »

peréte (peréți), s. m. – Zid. – Var. părete. Istr. parete. Lat. părĕtem, forma. pop. în loc de păriĕtem (Pușcariu 1268; Candrea-Dens., 1334; REW 6242), cf. it. parete, prov. paret, fr. paroi, sp. pared, port. parede. Pentru fonetism, cf. Rosetti, I, 51. – Der. păretar(iu), s. n. (tapițerie, draperie); supărete, s. m. (Trans., balcon, terasă), în loc de sub părete. Vezi definitia »

este determinat de lipsa pigmentului melanic din par,piele,iris Vezi definitia »