PLANETÁR, -Ă, planetari, -e, adj. 1. Care aparține planetelor, privitor la planete. ♦ Sistem planetar = totalitatea planetelor care se mișcă în jurul Soarelui. 2. (Tehn.; în sintagmele) Mecanism planetar = mecanism în care una sau mai multe roți dințate se învârtesc în jurul axelor proprii și în același timp în jurul axei altei roți. Arbore (sau ax) planetar (sau axă planetară) = arbore care antrenează roata motoare a unui automobil. 3. (Fiz.; în sintagma) Model planetar = model al structurii atomului inspirat de cel al sistemului planetar. – Din fr. planétaire. Vezi definitia »

rizá-pazár s.n. (înv.) preț prin înțelegere, liber. Vezi definitia »

BOUÁR s. m. v. boar. Vezi definitia »

SEPTENÁR, -Ă adj. (Rar) Care privește o perioadă de șapte zile, șapte ani; septenal. ♦ (Despre versuri) Compus din șapte picioare și jumătate. [< lat. septenarius, cf. fr. septénaire]. Vezi definitia »

vătrár (reg.) (vă-trar) s. n., pl. vătráre Vezi definitia »