Definita cuvantului plebeu
PLEBÉU, -ÉE, plebei, -ee, s. m. și f., adj. 1. (În antichitatea romană) (Persoană) care făcea parte din plebe (1), care aparținea plebei; plebeian (1). 2. (Persoană) care este asuprită, exploatată, plebeian (2); (om) sărac, umil; p. ext. (om) de rând, lipsit de distincție, vulgar, grosolan. – Din lat. plebeius.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu plebeu
AMILACÉU, -CÉE, amilacei, -cee, adj. Care conține sau care este constituit din amidon. – Fr. amylacé (< gr.). Vezi definitia »
păléu, păléi, s.m. (reg.) fiecare dintre drugii de lemn cu care se transportă grămezile de fân la locul unde se clădește claia. Vezi definitia »
OPIACÉU, -ÉE adj., s.n. (Medicament) care conține opiu. [Pron. -pi-a-ceu. / < fr. opiacé]. Vezi definitia »
ETAMBRÉU, etambreuri, s. n. Deschidere făcută în puntea unei nave pentru trecerea unui catarg, sau în bordaj, la pupă, pentru trecerea axului cârmei. – [Pl. și: etambreie] – Din fr. étambrai. Vezi definitia »
clișeu, clișee s. n. (glum.) trup de femeie. Vezi definitia »