cijmăitoáre, cijmăitóri, s.f. (reg., înv.) voitoare de rău; pizmuitoare. Vezi definitia »

DEMAGNETIZÁRE s.f. Faptul de a (se) demagnetiza și rezultatul ei. [< demagnetiza]. Vezi definitia »

AMPUTÁRE s.f. Acțiunea de a amputa; amputație. [< amputa]. Vezi definitia »

EXCLAMÁRE s.f. Exclamație. ◊ Semnul exclamării = semn de punctuație (!) întrebuințat după o interjecție, după un vocativ sau după o propoziție exclamativă sau imperativă. [Var. esclamare s.f. / < exclama]. Vezi definitia »

papegioáre s.f. pl. (reg.) plantă erbacee perenă din familia leguminoaselor; pupezele. Vezi definitia »