CREDITÓR, -OÁRE, creditori, -oare, adj., s. m. și f. 1. Adj. (Despre persoane fizice sau juridice) Care a creditat; (despre sume) care se înscrie în creditul unui cont. 2. S. m. și f. Titular al unui drept de creanță; persoană sau instituție care a acordat cuiva un credit (1). – Din fr. créditeur. Vezi definitia »

EFECTÓR, -OÁRE adj. (Despre organe) De la care pornesc răspunsurile la stimulațiile primite prin organele receptoare. // s.m. Substanță care modifică activitatea unei enzime. [Cf. fr. effectueur, lat. efector]. Vezi definitia »

imnătór, imnătoáre, adj. (înv.) răsunător. Vezi definitia »

CONFESÓR s. m. preot care spovedește; duhovnic. (< fr. confesseur, lat. confessor) Vezi definitia »

TELEOBSERVATÓR, teleobservatori, s. m. Persoană care teleobserva. [Pr.: -le-ob-] – Teleobserva + suf. -tor. Vezi definitia »