Definita cuvantului poanson
POANSÓN, poansoane, s. n. 1. Unealtă alcătuită dintr-o tijă de oțel sau de alt metal dur, de formă conică, triunghiulară etc., cu vârful gravat în relief, care servește la perforarea sau la marcarea prin presare a unor obiecte de metal, la confecționarea unor matrițe, la baterea medaliilor etc. ♦ Instrument ascuțit din oțel, folosit în tehnica gravurii. 2. Piesă a unei matrițe, cu un contur cu muchii tăietoare sau cu o suprafață de lucru plană sau profilată, care servește la decupare, detașare, imprimare etc. prin deformare plastică. 3. Unealtă cilindrică de os, cu vârful ascuțit, cu care se perforează pânza și se dă formă rotundă unor puncte de broderie cu găuri. [Pl. și poansonuri] – Din fr. poinçon.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu poanson
HIMÁTION s.n. (Ant.) Mantie grecească amplă care se purta prinsă cu o agrafă pe piept sau pe umăr. [Pron. -tion. / < fr., gr. himation]. Vezi definitia »
DIAFÓN s. n. (mar.) aparat de producere a semnalelor acustice pentru ceață cu ajutorul aerului comprimat. (< engl., fr. diaphon) Vezi definitia »
PISTONFÓN s. n. dispozitiv de etalonare a microfoanelor în domeniul frecvențelor joase. (< fr. pistonphone) Vezi definitia »
POZITRÓN s.m. Particulă elementară instabilă, care are aceeași masă ca electronul, cu sarcină electrică pozitivă, egală în valoare absolută cu sarcina electronului; antielectron. [Pl. -oni, (s.n.) -oane, var. poziton s.m. / < germ. Positron, engl. positron, fr. positon < pozi(tiv) + (elect)tron]. Vezi definitia »
FULMICOTÓN s.n. Exploziv puternic obținut prin acțiunea acidului azotic asupra celulozei; trinitroceluloză. [< fr. fulmicoton]. Vezi definitia »