ogoí (ogoiésc, ogoít), vb. A liniști, a împăca. – Var. ogoia. Sl., dar lipsește veriga cea mai apropiată, cf. v. sb. goi „pace”, sb. ugoiti „a crește”. – Der. ogoi, s. n. (liniște, calm); neogoi(a)t, adj. (neconsolat). Vezi definitia »

a face pe mortul în păpușoi expr. 1. a se face că nu știe nimic, a simula nevinovăția. 2. a sta nemișcat în încercarea de a trece neobservat. Vezi definitia »

popói, popoáie, s.n. (reg.) 1. mălai subțire copt în spuză. 2. pâine mică de forma unei turtițe. Vezi definitia »

PRIBÓI¹, priboaie, s. n. 1. Unealtă de oțel în formă de bară, cu un capăt conic, care servește, de obicei, la perforarea sau la lărgirea găurilor materialelor metalice; dorn. 2. Băț lung, terminat la unul dintre capete cu un fel de măciulie, cu care se bat icrele pentru a le curăța de pielițe. 3. Plantă erbacee cu frunze plăcut mirositoare și cu flori roșii sau albe (Géranium macrorrhizum). 4. (Reg.) Numele unui dans popular; melodie după care se execută acest dans. – Din scr. priboj. Vezi definitia »

altoi¹, altoiuri s. n. proxenet Vezi definitia »