BICAMERÍSM s.n. Sistem politic comportând două adunări legislative. [< fr. bicamérisme]. Vezi definitia »

MATERIALÍSM s.n. 1. Orientare în filozofie, opusă idealismului, care soluționează problema fundamentală a filozofiei, afirmând primordialitatea materiei, a existenței și caracterul secund, derivat, al spiritului, al conștiinței. ◊ Materialism dialectic = concepție filozofică a marxism-leninismului, care îmbină organic rezolvarea consecvent materialistă a problemei fundamentale a filozofiei cu dialectica; materialism istoric = parte integrantă a marxism-leninismului, având ca obiect societatea, legile generale și forțele motrice ale dezvoltării istorice; materialism mecanicist = filozofie materialistă care explică toate fenomenele prin analogie cu cele mecanice; materialism vulgar = curent din sec. XIX care, în esență, reduce întreaga realitate, inclusiv conștiința, la materie. 2. (Depr.) Interes exagerat pentru problemele materiale. [Pron. -ri-a-. / cf. fr. matérialisme, germ. Materialismus]. Vezi definitia »

PANSEXUALÍSM s.n. Teorie filozofică care exagerează rolul instinctului sexual în viața psihică. [Pron. -xu-a-. / < fr. pansexualisme]. Vezi definitia »

STEREOTROPÍSM s. n. tendință a unui organism, vegetal sau animal, de a intra în contact cu un solid. (< fr. stéréotropisme) Vezi definitia »

TARTUFISM s. f. fățărnicie, ipocrizie. (după fr. tartuferie) Vezi definitia »